|
|
însura. 6 rezultate gasite
ÎNSURÁ, însór, vb. I. Refl. şi tranz. fact. (Despre bărbaţi) A (se) căsători. – Probabil lat. *inuxorare (< uxor „soţie“).
ÎNSURÁ vb. a (se) căsători, (înv.) a (se) desholtei. (S-a ~ după efectuarea stagiului militar.)
însurá vb., ind. prez. 1 sg. însór, 3 sg. şi pl. însoáră, perf. s. 1 sg. însurái
A ÎNSURÁ însór tranz. A face să se însoare. /<lat. inuxorare
A SE ÎNSURÁ mă însór intranz. (despre bărbaţi) A se uni prin căsătorie cu o persoană de sex femeiesc. /<lat. inuxorare
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
Jocuri
|
