OSPĂTÁR, ospătari, s.m. 1. Angajat din sectorul comercial care serveşte pe consumatori într-un restaurant sau în alt local de consumaţie şi încasează contravaloarea consumaţiei; chelner. 2. (Înv.) Patron al unui birt, al unei ospătării; birtaş, hangiu. – Ospăta + suf. -ar.

OSPĂTÁR s. 1. v. chelner. 2. birtaş, (prin Ban.) birtar, (înv.) locandier, tractirgiu. (~ la un han.)

ospătár s. m., pl. ospătári

OSPĂTÁR ~i m. 1) Lucrător însărcinat cu deservirea consumatorilor într-un local de alimentaţie publică; garson; chelner. 2) înv. Proprietar al unui birt; birtaş. /a (se) ospăta + suf. ~ar