VISTIÉR, vistieri, s.m. (În evul mediu, în ţările româneşti) Titlu dat marelui dregător care avea în sarcina sa administrarea financiară a ţării şi a vistieriei statului; persoană care purta acest titlu; vistiernic. [Pr.: -ti-er] – Din lat. vestiarius.

VISTIÉR s. (IST.) vistiernic. (~ administra vistieria ţării.)

VISTIÉR s. v. (ist,) vistierie.

vistiér s. m. (sil. -ti-er), pl. vistiéri

VISTIÉR ~i m. (în Moldova şi Muntenia medievală) Dregător de mare rang, având în grija sa vistieria statului, încasarea şi repartizarea birului. [Sil. -ti-er] /<lat. vestiarius