abcés s. n. colectare de puroi într-un ţesut sau organ. (< fr. abcès, lat. abscessus)

ABCÉS, abcese, s.n. Colectare de puroi, bine delimitată de ţesuturile din jur, formată în urma dezintegrării ţesuturilor, de obicei sub acţiunea unor agenţi microbieni sau parazitari. – Din fr. abcès.

ABCÉS s. (MED.) (pop.) buboi, coptură, (reg.) furnicel, (înv.) apostimă.

abcés s. n., pl. abcése

ABCÉS ~e n. Inflamaţie locală a pielii sau buboi; furuncul. /<fr. abcés, lat. abscessus

ABCÉS s.n. Puroi strâns în interiorul unui ţesut sau într-un organ intern; (pop.) buboi. [< fr. abcĂ?s, cf. lat. abcessus].