ACORDEÓN, acordeoane, s.n. Instrument muzical portativ cu burduf, claviatură şi butoane, ale cărui sunete se produc prin vibraţia unor ancii metalice. [Pr.: -de-on] – Din fr. accordéon, germ. Akkordeon.

ACORDEÓN s. (reg.) muzică.

acordeón s. n. (sil. -de-on), pl. acordeoáne

ACORDE//ÓN ~oáne n. Instrument muzical portativ cu butoane. [Sil. -de-on] /<fr. accordeon, germ. Akkordeon

ACORDEÓN s.n. Instrument muzical cu lame vibrante, cu burduf şi cu clape. [Pron. -de-on, pl. -oane. / < fr. accordéon, cf. germ. Akkordeon].