ALÓE s.f. Nume dat mai multor specii de plante exotice decorative, din familia liliaceelor, cu flori mari, galbene sau roşii, dispuse în spice, şi cu frunze cărnoase care conţin un suc folosit în farmacie (Aloe). ♦ Substanţă solidă cu miros plăcut şi cu gust amar, extrasă din frunzele unor specii de aloe şi întrebuinţată în farmacie; sabur. [Pr.: -lo-e] – Din fr. aloès, lat. aloe.

ALÓE s. (BOT.; Aloe ferox şi succotrina) (rar) sabur, (reg.) fiere-de-urs.

alóe s. f., art. alóea, g.-d. art. alóei; pl. alóe

ALÓE f. Plantă exotică cu flori mari galbene sau roşii, cu frunze cărnoase, din care se extrage un suc folosit în medicină. [G.-D. aloei] /<fr. aloes, lat aloe

ALÓE s.f. (Bot.) Plantă exotică (decorativă) din familia liliaceelor, din ale cărei frunze se extrage o substanţă întrebuinţată în medicină. ♦ Medicament format din suc de frunze de aloe. [< fr. aloès, cf. it. aloe < lat., gr. aloe].