CITITÓR, -OÁRE, cititori, -oare, s.m. şi f. 1. (Adesea adjectival) Persoană care citeşte. 2. (În sintagma) Cititor în stele = astrolog. 3. (Inform.; în sintagma) Cititor de cartele = dispozitiv periferic care permite introducerea informaţiei după o cartelă perforată într-un sistem de prelucrare automată a datelor; lector. [Var.: (pop.) cetitór, -oare s.m. şi f.] – Citi + suf. -tor.

CITITÓR s. (rar) lector, (înv.) citeţ. (~ al unei cărţi.)

cititór s. m., pl. cititóri

CITIT//ÓR² ~oáre (~óri, ~oáre) Care citeşte. Public ~. /a citi + suf. ~tor

CITIT//ÓR¹ ~oáre (~óri, ~oáre) m. şi f. Persoană care citeşte. Rubrica ~orilor. ♢ ~ în (sau de) stele (~ de zodii) persoană care practică astrologia; astrolog; zodier. /a citi + suf. ~tor