CONTAGIÓS, -OÁSĂ, contagioşi,-oase adj., s.m şi f. 1. Adj. (Despre boli) Care se transmite de la om la om; molipsitor. 2. S.m. şi f., adj. (Persoană) care suferă de o boală molipsitoare. [Pr. : -gi-os] – Din fr. contagieux, lat. contagiosus.

Contagios ≠ neinfecţios

CONTAGIÓS adj. (MED.) 1. v. molipsitor. 2. v. in-fecţios.

contagiós adj. m., s. m. (sil. -gi-os), pl. contagióşi; f. sg. contagioásă, pl. contagioáse

CONTAGI//ÓS ~oásă (~óşi, ~oáse) 1) (despre boli) Care contagiază; cu proprietatea de a se transmite de la un individ la altul; molipsitor; infecţios; pestilenţial. 2 şi substantival (despre persoane) Care poate contagia pe alţii; susceptibil să transmită o boală. 3) Care favorizează o contagiune; cu proprietatea de a contribui la o contagiere. Agent ~. Miasmă ~oasă. [Sil. -gi-os] /<fr. conta-gieux, lat. contagiosus, ~onis

CONTAGIÓS, -OÁSĂ I. adj. (despre boli) molipsitor; contaminant. ♢ infecţios. II. s. m. f., adj. (suferind) de o boală molipsitoare. (<fr. contagieux, lat. contagiosus)

CONTAGIÓS, -OÁSĂ adj. (Despre boli) Molipsitor; (despre oameni; şi s.) Bolnav de o boală molipsitoare. [Pron. -gi-os. / cf. fr. contagieux].

contagios, virulent