CONTAMINÁ, contaminez, vb. I. 1. Tranz. A transmite o boală molipsitoare; a infecta, a molipsi. 2. Refl. (Lingv.; despre două limbi) A se încrucişa; (despre două cuvinte) a se influenţa reciproc (schimbându-şi forma). 3. Fig. A influenţa , a înrâuri. – Din fr. contaminer, lat. contaminare.

CONTAMINÁ vb. v. molipsi.

contaminá vb., ind. prez. 1 sg. contaminéz, 3 sg. şi pl. contamineáză

A CONTAMIN//Á ~éz tranz. A face să se contamineze; a contagia; a infecta; a molipsi; a umple. /<fr. contaminer, lat. contaminare

A SE CONTAMIN//Á mă ~éz intranz. A se îmbolnăvi, venind în contact cu o sursă de infecţie; a contracta o infecţie; a se contagia; a se infecta; a se molipsi; a se umple. /<fr. contaminer, lat. contaminare

CONTAMINÁ vb. I. tr., refl. a transmite agenţi patogeni; a (se) infecta; a (se) molipsi. II. refl. (despre două limbi) a se încrucişa; (despre două cuvinte) a se influenţa reciproc (schimbându-şi forma); (despre elemente folclorice) a se întrepătrunde. III. tr. (fig.) a influenţa, a înrâuri. (<fr. contaminer, lat. contaminare)

CONTAMINÁ vb. I. 1. tr., refl. A transmite sau a căpăta o boală molipsitoare; a (se) infecta; a (se) molipsi. 2. refl. (Despre două limbi) A se încrucişa; (despre două cuvinte) a se influenţa reciproc. [< fr. contaminer, cf. it., lat. contaminare – a amesteca].