DEPRECIÁ, depreciéz, vb. I. 1. Tranz. A aprecia ceva sub valoarea sa reală; p. ext. a nesocoti, a minimaliza valoarea unui lucru. 2. Tranz. şi refl. A(-şi) micşora, a(-şi) pierde valoarea sau calitatea; a (se) devaloriza; a (se) degrada. [Pr.: -ci-a] – Din fr. déprécier.

A deprecia ≠ a supraaprecia, a supraestima, a supraevalua

DEPRECIÁ vb. v. bagateliza, minimaliza, subaprecia, subestima, subevalua.

DEPRECIÁ vb. 1. v. devaloriza. 2. a (se) degrada. (O marfă perisabilă care s-a ~.)

depreciá vb. (sil. -pre-ci-a), ind. prez. 1 sg. depreciéz, 3 sg. şi pl. depreciáză, 1 pl. depreciém (sil. -ci-em); conj. prez. 3 sg. şi pl. depreciéze; ger. depreciínd (sil. -ci-ind)

A SE DEPRECIÁ pers. 3 se ~ză intranz. (despre monede, hârtii de valoare) A-şi reduce valoarea; a se devaloriza; a se demonetiza. [Sil. -ci-a] /<fr. déprécier

A DEPRECI//Á ~éz tranz. 1) (persoane sau lucruri) A aprecia sub valoarea reală; a subaprecia; a subestima; a subevalua. 2) A face să se deprecieze. [Sil. -ci-a] /<fr. déprécier

DEPRECIÁ vb. I. 1. tr. A scădea preţul sau valoarea unui lucru. 2. tr., refl. A(-şi) micşora valoarea, meritul, calitatea; a (se) devaloriza. [Pron. -ci-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. déprécier].