|
|
distonant. 5 rezultate gasite
DISTONÁNT, -Ă, distonanţi, -te, adj. Care distonează; strident; fals. – Distona + suf. -ant.
DISTONÁNT adj. 1. v. nepotrivit. 2. v. nearmonios.
distonánt adj. m., pl. distonánţi; f. sg. distonántă, pl. distonánte
DISTONÁN//T ~tă (~ţi, ~te) Care distonează; cu proprietatea de a distona; discordant; disonant. /a distona + suf. ~ant
DISTONÁNT, -Ă adj. Care distonează. [< distona].
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
Jocuri
|
