EMBRIOCARDÍE, embriocardii, s.f. Ritm cardiac patologic apărut în miocarditele grave, caracterizat prin accelerarea bătăilor inimii şi prin egalizarea pauzelor şi a tonalităţilor celor două zgomote ale ei; ritm fetal. [Pr.: -bri-o-] – Din fr. embryocardie.

EMBRIOCARDÍE s. (MED.) ritm fetal.

embriocardíe s. f. (sil. -bri-o-), art. embriocardía, g.-d. embriocardíi, art. embriocardíei

EMBRIOCARDÍE s.f. Ritm cardiac accelerat, care apare în miocarditele grave. [Gen. -iei. / < fr. embryocardie, cf. gr. embryon – embrion, kardia – inimă].