HREAN s.m. Plantă legumicolă din familia cruciferelor, cu tulpina subterană cilindrică, groasă, albă (folosită în alimentaţie drept condiment), cu frunzele mari şi cu flori albe (Armoracia rusticana). ♢ Expr. A trăi (sau a se deprinde) ca viermele în hrean = a trăi, a duce o viaţă amărâtă, plină de privaţiuni. – Din sl. hrĕnŭ.

HREAN s. (BOT.; Armoracia rusticana) (reg.) usturoi, rădăcină-sălbatică, (Ban.) tormac.

hrean s. m.

HREAN m. Plantă erbacee legumicolă cu frunze mari şi flori albe, cultivată pentru rădăcina cu proprietăţi condimentare. ♢ A trăi ca viermele în ~ a duce o viaţă grea. [Monosilabic] /<sl. hrĕnu