LANŢÉTĂ, lanţete, s.f. 1. Instrument chirurgical format dintr-o lamă cu două tăişuri foarte ascuţite, care foloseşte la vaccinări, incizii etc. 2. Mic instrument în formă de lopăţică, cu care se netezesc şi se rectifică tiparele în turnătoriile de fontă. – Din germ. Lanzette, fr. lancette.

LANŢÉTĂ s. (MED.) (turcism înv.) nişter.

lanţétă s. f., pl. lanţéte

LANŢÉT//Ă ~e f. 1) Instrument chirurgical constând dintr-o lamă cu două tăişuri, folosit la vaccinări, incizii etc. 2) Unealtă în formă de lopată mică, folosită pentru nivelarea şi netezirea formelor într-o turnătorie. /<germ. Lanzette, fr. lancette

LANŢÉTĂ s.f. 1. Lamă plată şi foarte ascuţită, folosită ca instrument chirurgical pentru vaccinări, incizii etc. 2. Unealtă folosită în turnătorie la repararea formelor. [Pl. -te, var. lansetă s.f. / < fr. lancette, germ. Lanzette].