LUCÉRNĂ, s.f. Plantă perenă din familia leguminoaselor, cu frunze compuse din câte trei foliole şi cu flori albastre-violacee, cultivată ca plantă furajeră (Medicago sativa). [Var.: (Reg.) luţărnă, luţérnă, s.f.] – Din germ. Luzerne.

LUCÉRNĂ s. v. culbeceasă.

lucérnă s. f., g.-d. art. lucérnei

LUCÉRNĂ f. Plantă erbacee furajeră cu frunze compuse din foliole şi flori de culoare violetă. [G.-D. lucernei] /<germ. Luzerne, fr. luzerne

LUCÉRNĂ s.f. (Ant.; la greci şi la romani) Corp de iluminat în care ardea o feştilă înmuiată în ulei. [< it., lat. lucerna].