LUX¹, lucşi, s.m. Unitate de măsură a iluminării, egală cu iluminarea unei suprafeţe care primeşte un flux luminos de un lumen, repartizat uniform pe un metru pătrat. – Din fr. lux.

LUX², (rar) luxuri, s.n. Nivel de viaţă excesiv de costisitor. ♦ Fast, eleganţă, somptuozitate, splendoare. ♢ Loc. adj. De lux = a) extrem de confortabil; care nu reprezintă un lucru de primă necesitate; elegant, somptuos; b) de calitate superioară, de prim rang; select; c) care are articole de calitate superioară şi de rafinament. Magazin de lux. ♢ Expr. A face lux = a duce o existenţă fastuoasă, foarte costisitoare; spec. a se îmbrăca extrem de elegant şi de costisitor. – Din fr. luxe, lat. luxus.

Lux ≠ mizerie, sărăcie

LUX s. 1. v. fast. 2. bogăţie, fast, pompă, splen-doare, strălucire. (~ul ceremoniei.) 3. eleganţă, somptuozitate. (~ul unui interior.)

lux (fiz.) s. m., pl. lucşi; simb. lx

lux s. n., pl. lúxuri

LUX² lucşi m. Unitate de măsură a iluminării, echivalând cu iluminarea unei suprafeţe care primeşte un flux luminos de un lumen, repartizat uniform pe un metru pătrat. /<fr. lux

LUX¹ ~uri n. 1) Mod de viaţă excesiv de costisitor, caracterizat prin abundenţă de bunuri materiale. ♢ De ~ a) extrem de confortabil; b) elegant; somptuos. 2) fig. Lipsă de măsură; abuz. ~ de amănunte. /<fr. luxe, lat. luxus

LUX s.n. Exces de cheltuieli; trai îmbelşugat şi risipitor; risipă. ♦ Splendoare exterioară; fast, somptuozitate. ♦ (Fig.) Bogăţie, abundenţă. [Cf. lat. luxus, fr. luxe].

LUX s.m. (Fiz.) Unitate de măsură a iluminării, egală cu iluminarea uniformă a unei suprafeţe de 1 m² care primeşte un flux de 1 lumen. [< fr. lux, cf. lat. lux – lumină].