MATRÍCOL, -Ă, matricoli, -e, s.f., adj. 1. S.f. Registru în care se înscriu, într-o instituţie, numele persoanelor a căror evidenţă este necesară; (în special) registru folosit în şcoli, în care se înscriu numele, datele personale şi situaţia şcolară a elevilor. ♦ Număr de ordine sub care sunt înscrişi soldaţii în registrul unui regiment. 2. S.f. (Ieşit din uz) Bucată dreptunghiulară de pânză sau de stofă pe care se indica şcoala la care învăţa un elev (şi numărul sub care era înscris aici) şi pe care acesta o purta prinsă pe braţ sau pe piept. 3. Adj. De matricolă; matricular. [Var.: matrícul, -ă s.f., adj.] – Din fr. matricule, lat. matricula, it. matricola.

matrícol adj. m. (sil. -tri-), pl. matrícoli; f. sg. matrícolă, pl. matrícole

MATRÍCOL, -Ă adj. Care face parte dintr-o matricolă, al unei matricole; matricular. // s.f. Registru în care se înscriu numele şi situaţia şcolară a elevilor, numele soldaţilor dintr-o unitate militară, al persoanelor dintr-o instituţie etc. ♦ Număr de ordine sub care sunt înscrişi soldaţii în registrul unui regiment. ♦ Număr purtat (pe uniformă) de elevi. [Var. matricul, -ă adj., matriculă s.f. / < fr. matricule, it. matricola, cf. lat. matricula].