POPULÁŢIE, populaţii, s.f. 1. Totalitatea locuitorilor unei ţări, ai unei regiuni, ai unui oraş etc., poporaţie, poporime. ♦ Totalitatea indivizilor animali sau vegetali (din aceeaşi specie) răspândiţi pe un anumit teritoriu. 2. (În sintagma) Populaţie de stele = ansamblu de stele grupate după vechime, poziţie, compoziţie chimică etc. [Var.: (înv.) populaţiúne s.f.] – Din fr. population.

POPULÁŢIE s. 1. locuitori (pl.), (înv. şi reg.) poporime, (înv.) poporaţie, public. (~ oraşului.) 2. v. popor. 3. populaţie statistică v. colectivitate statistică.

populáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. populáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. populáţiei; pl. populáţii, art. populáţiile (sil. -ţi-i-)

POPULÁŢI//E ~i f. 1) Totalitate de persoane care locuiesc pe un anumit teritoriu; popor. 2) biol. Totalitatea reprezentanţilor unei specii de plante sau de animale care trăiesc într-o anumită regiune geografică. [G.-D. populaţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. population

1. Populatie indo-europeana asezata la inceputul mileniului 2 i.Hr. in Pelopones si Beotia, unde a dat nastere infloritoarei civilizatii miceniene, corespunzatoare epocii bronzului (mileniul 3-2 i.Hr.); una dintre cele patru ramuri ale vechilor greci. 2. Denumire generala a vechilor triburi grecesti la Homer.

populatie

POPULÁŢIE s.f. Totalitatea locuitorilor dintr-o ţară, dintr-o regiune etc. ♦ (Biol.) Ansamblu de organisme ale unei specii care coexistă în aceeaşi arie geografică. [Gen. -iei, var. populaţiune s.f. / cf. fr. population].