PRINŢ, prinţi, s.m. Principe. ♢ Expr. A trăi ca un prinţ = a trăi o viaţă extrem de îmbelşugată. – Din fr. prince, germ. Prinz.

PRINŢ s. v. principe.

print s. n.

prinţ s. m., pl. prinţi

PRINŢ ~i m. 1) (în unele state; folosit şi ca titlu pe lângă numele respectiv) Conducător al unui principat; principe. 2) Descendent al unei familii regale sau imperiale; principe. ♢ ~ moştenitor prinţ care urmează să se urce pe tron după moartea suveranului. /<fr. prince, germ. Prinz

PRINŢ s.m. Principe. [Cf. germ. Prinz, fr. prince].