RĂSCOLÍ, (I 1, II) răscolesc, (I 2) răscól, vb. IV. I. 1. Tranz. şi intranz. A face dezordine căutând pe cineva sau ceva, a cerceta cu de-amănuntul; a scotoci. ♦ Tranz. A scormoni focul, jeraticul pentru a-l înviora. ♦ Tranz. A scurma, a râcâi pământul; p. ext. a ara. ♦ Tranz. A stârni praful, valurile etc. ♦ Tranz. A face să devină acut; a reactiva. ♦ Tranz. A tulbura. 2. Tranz. A face să se răzvrătească, să se revolte; a agita. II. Tranz. (Pop.) A desface toamna stâna, alegând oile după fiecare proprietar în parte. – Din sl. raskoliti.

RĂSCOLÍ vb. v. răscula, răzvrăti, revolta, ridica.

RĂSCOLÍ vb. 1. v. căuta. 2. v. deranja. 3. v. stârni. 4. v. scormoni. *5. (PĂSTORIT) (reg.) a răvăşi. (A ~ stâna, toamna.) 6. v. tulbura.

răscolí vb. (a scotoci, a enerva, a desface stâna) ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. răscolésc, imperf. 3 sg. răscoleá; conj. prez. 3 sg. şi pl. răscoleáscă; (a agita) ind. prez. 3 sg. răscoálă /răscoléşte; conj. prez. 3 sg. şi pl. răscoále /răscoleáscă

A RĂSCOL//Í ~ésc tranz. 1) (lucruri) A întoarce în dezordine căutând; a răvăşi. 2) (focul, jăraticul) A amesteca făcând să ardă mai tare; a scormoni. 3) fig. (sentimente, amintiri etc.) A face să reînvie (producând durere sufletească); a scormoni. ~ sufletul. 4) (straturi de deasupra) A da la o parte (căutând ceva şi pătrunzând în adâncime). 5) A pune în mişcare. ~ praful cu picioarele. 6) fig. A supune unor emoţii puternice; a tulbura; a răvăşi. 7) rar A face să se revolte. /<sl. rascoliti