REGLEMENTÁRE, reglementări, s.f. Acţiunea de a reglementa şi rezultatul ei. ♦ Ansamblu de norme juridice aplicabile într-un anumit domeniu. ♦ Operaţie de stabilire a acestor norme. – V. reglementa.

REGLEMENTÁRE s. 1. (JUR.) legalizare, legiferare, (înv.) legiuire. (~ unei stări de lucruri.) 2. aran-jare, orânduire, stabilire, (rar) regulare, (înv.) regularisire. (~ unei situaţii neclare.)

reglementáre s. f. (sil. -gle-), g.-d. art. reglementării; pl. reglementări

REGLEMENTÁRE s.f. Acţiunea de a reglementa şi rezultatul ei; aranjare, normare. [< reglementa].