REZÉDĂ, rezede, s.f. Plantă decorativă erbacee, cu tulpina ramificată, cu frunze întregi alungite şi cu flori mici, galbene-aurii, cu miros plăcut; rozetă (Reseda odorata). – Din fr. réséda, germ. Resede.

REZÉDĂ s. (BOT.) 1. (Reseda odorata) rozetă, (reg.) prescure, busuioc-domnesc, (Bucov. şi Transilv.) zmeurică, zmeuriţă. 2. (Reseda luteola) rechie, (reg.) pozetă.

REZÉDĂ s. v. rechie.

rezédă s. f., g.-d. art. rezédei; pl. rezéde

REZÉD//Ă ~e f. 1) Plantă erbacee decora-tivă, cu tulpină ramificată, cu frunze mari, alungite, şi cu flori mărunte, aromate, de culoare galbenă-aurie, dispuse în ciorchini terminali; rozeta. 2) Floare a acestei plante. /<fr. réséda, germ. Resede, ung. rezeda

REZÉDĂ s.f. Plantă erbacee originară din nordul Africii, cu flori mici, galbene-verzui, foarte mirositoare; (pop.) rozetă. [< fr. réséda, lat. reseda].