SCORBURÓS, -OÁSĂ, scorburoşi, -oase, adj. (Despre copaci sau trunchiuri de copaci) Cu scorburi (1), găunos, scorboroşit; (despre pământ, munţi etc.) plin de văgăuni, de peşteri. [Var.: (reg.) scorborós, -oásă adj.] – Scorbură + suf. -os.

SCORBURÓS adj. v. cariat, găunos, găurit, stricat, viermănos.

SCORBURÓS adj. găunos, (rar) deşert, (reg.) bortos, boşturos, budugănios, buştihos, buturos, corobăios, corobănos, scorboroşit, scrobos, stupos. (Trunchi ~ de copac.)

scorburós adj. m., pl. scorburóşi; f. sg. scorburoásă, pl. scorburoáse

SCORBUR//ÓS ~oásă (~óşi, ~oáse) (despre arbori) Care are (multe) scorburi; boşturos; găunos. /scorbură + suf. ~os