SENTENŢIÓS, -OÁSĂ, sentenţioşi, -oase, adj. (Despre stil, ton, fraze etc.) Care conţine multe sentinţe (2), maxime; p. ext. care are caracter, ton de sentinţă. ♦ (Despre oameni) Care se exprimă prin sentinţe, prin maxime; p. ext. care foloseşte un ton emfatic; afectat, grav, pretenţios. [Pr.: ţi-os] – Din fr. sentencieux, lat. sententiosus.

SENTENŢIÓS adj. 1. aforistic. (Stil ~.) 2. pre-tenţios, (fig.) preţios. (Ce e tonul ăsta ~?)

sentenţiós adj. m. (sil. -ţi-os), pl. sentenţióşi; f. sg. sentenţioásă, pl. sentenţioáse

SENTENŢI//ÓS ~oásă (~óşi, ~oáse) 1) (despre stil, vorbire, ton etc.) Care conţine sentinţe. 2) (despre persoane) Care foloseşte multe sentinţe în vorbire; care face uz de multe maxime. 3) Care are formă de sentinţă. [Sil. -ţi-os] /<fr. sentencieux

SENTENŢIÓS, -OÁSĂ adj. (Despre stil, fraze etc.) Care este plin de maxime, de sentinţe; afectat, grav. [Cf. fr. sentencieux, lat. sententiosus < sententia – sentinţă].