SOMNAMBULÍSM s.n. 1. Stare de automatism inconştient manifestată prin părăsirea patului în timpul somnului şi executarea unor acte coordonate de care individul în cauză nu-şi mai aminteşte la trezire; noctambulism. 2. Executare automată a unor acte de către o persoană hipnotizată. – Din fr. somnambulisme.

SOMNAMBULÍSM s. (MED.) noctambulism, (pop.) lunie, (înv.) lunaticie, (grecism înv.) selianism.

somnambulísm s. n. (sil. mf. somn-)

SOMNAMBULÍSM n. Stare patologică care se manifestă prin executarea automată şi inconştientă, în timpul somnului, a unei activităţi, de care bolnavul nu-şi aminteşte la trezire. /<fr. somnambulisme

SOMNAMBULÍSM s.n. Stare patologică manifestată prin diferite acţiuni inconştiente în timpul somnului; lunatism, noctambulism. [< fr. somnambulisme].