SUGÉSTIE, sugestii, s.f. 1. Influenţă exercitată asupra voinţei cuiva; înrâurire şi dirijare a voinţei cuiva. ♦ Spec. Influenţă exercitată asupra conştiinţei şi voinţei cuiva (în stare de veghe sau de stare hipnotică), folosită în tratarea unor tulburări neuropsihice. 2. Ceea ce sugerează cuiva; sugerare, propunere, idee. [Var.: sugestiúne s.f.] – Din fr. suggestion, lat. suggestio, -onis.

sugéstie s. f. (sil. -ti-e), art. sugéstia (sil. -ti-a), g.-d. art. sugéstiei; pl. sugéstii, art. sugéstiile (sil. -ti-i-)

SUGÉSTI//E ~i f. 1) Influenţă exercitată asupra unei persoane pentru a provoca o anumită reacţie. 2) Metodă curativă de influenţă verbală, dirijată asupra psihicului unui bolnav, pentru a trata unele tulburări psihice. 3) Reprezentare sau fapt inspirat ori sugerat. Condică de ~i. [G.-D. sugestiei; Sil. -ti-e] /<fr. suggestion