UZURPATÓR, -OÁRE, uzurpători, -oare, s.m. şi f. Persoană care uzurpă, care îşi însuşeşte în mod fraudulos un bun, un drept, o calitate etc. – Din fr. usurpateur, lat. usurpator.

uzurpatór s. m., pl. uzurpatóri

UZURPATÓR ~i m. Persoană care uzurpă (un drept, puterea de stat etc.). /<fr. usurpateur, lat. usurpator

UZURPATÓR, -OÁRE s.m. şi f. Cel care în mod ilegal a acaparat puterea sau şi-a însuşit drepturile altuia. [Cf. fr. usurpateur, lat. usurpator].