VALÉT, valeţi, s.m. 1. Servitor la casele boiereşti (aflat în serviciul personal al stăpânului); fecior, lacheu. 2. Fiecare dintre cele patru cărţi de joc, reprezentând figura unui cavaler; fante. – Din fr. valet.

VALÉT s. 1. fecior, lacheu, (rar) camerier, (înv., prin Mold.) jocheu. (Un ~ la o casă boierească.) 2. fante. (~ la cărţile de joc.)

valét s. m., pl. valéţi

VALÉT s.m. 1. Tânăr scutier în serviciul unui senior feudal. 2. (În trecut) Servitor care îngrijea de persoana şi de garderoba stăpânului său. 3. Carte la jocul de cărţi, reprezentând un cavaler; fante. [< fr. valet, cf. v.fr. vaslet < lat.med. vassus – scutier].