ŢĂRĂNÉSC, -EÁSCĂ, ţărăneşti, adj. Care aparţine ţăranilor, care provine de la ţărani, de ţăran. ♦ (Substantivat, f. art.) Dans popular răspândit în nordul Moldovei, cu mişcări vioaie; melodie după care se execută acest dans. – Ţăran + suf. -esc.

ŢĂRĂNÉSC adj. 1. (înv. şi reg.) mojicesc. (De origine ~ească.) 2. v. rural. 3. v. rustic. 4. rural, rustic. (Obiceiuri ~eşti.) 5. v. câmpenesc.

ţărănésc adj. m., f. ţărăneáscă; pl. m. şi f. ţărănéşti

ŢĂRĂN//ÉSC ~eáscă (~éşti) Care este caracteristic pentru ţărani; propriu ţăranilor. Port ~. /ţăran + suf. ~esc