BURLÁN, burlane, s.n. Tub de tinichea, de fontă etc. prin care se scurge apa de la jgheaburile acoperişului. ♦ Jgheab prin care se scurge apa dintr-un izvor, dintr-o cişmea etc. ♦ Tub cilindric de tinichea sau de olane, prin care trece fumul din sobă în coş; urloi. ♦ Tub de beton, de fontă etc. din care se fac canale, utilaje pentru exploatarea minieră etc. – Cf. tc. b o r u.

BURLÁN s. v. jgheab, lăptoc, scoc, uluc.

BURLÁN s. (înv. şi reg.) sulinar, (reg.) urloi, (Transilv.) cetârnă, (Olt., Ban. şi Transilv.) dudă. (~ pentru apa de ploaie.)

burlán s. n., pl. burláne

BURLÁN ~e n. 1) Tub de tinichea, prin care se scurge apa de ploaie de pe acoperişurile caselor. 2) Tub (de tinichea sau de olane) prin care trece fumul din sobă spre coş. 3) rar Ţeavă prin care se scurge apa dintr-un izvor; şipot; ţurloi. 4) Tub din materiale de mare rezistenţă (oţel, fontă, beton) care se introduce în găurile sondelor pentru susţinerea pereţilor acestora. /cf. turc. buru

burlán (-ne), s.n. – 1. Tub, conductă, jgheab. – 2. (Arg.) Pantaloni. Origine obscură. Pare var. de la gîrlan, cu schimbarea iniţialei ca la gîtlan-bîtlan. – Der. burloi, s.n. (canal de scurgere).