|
clipoci. 8 rezultate gasite
CLIPOCÍ2, clipocesc, vb. IV. Intranz. (Reg.; despre oameni) A clipi des pentru a îndepărta somnul; p. ext. a moţăi de somn. ♦ P. gener. A clipi (1). – Cf. bg. k l e p a č „pleoapă“.
CLIPOCÍ1, pers. 3 clipoceşte, vb. IV. Intranz. (Despre ape curgătoare) A face un zgomot uşor; a susura, a murmura. [Var.: (reg.) clipotí vb. IV.] – Formaţie onomatopeică.
CLIPOCÍ vb. a murmura, a suna, a susura, a şopoti, a şopti, a şuşoti, (rar) a şuşui, a zgomota, a zuzui, a zvoni, (reg.) a ujui, (înv.) a murmui. (Apele ~.)
clipocí (despre ape) vb., ind. prez. 3 sg. clipocéşte, imperf. 3 sg. clipoceá; conj. prez. 3 sg. şi pl. clipoceáscă
clipocí (a clipi) vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. clipocésc, imperf. 3 sg. clipoceá; conj. prez. 3 sg. şi pl. clipoceáscă
A CLIPOC//Í2 pers. 3 ~éşte intranz. (despre ape curgătoare) A produce un zgomot lin, continuu şi plăcut; a murmura; a susura; a şopoti. /Onomat.
A CLIPOC//Í1 ~ésc intranz. reg. 1) A clipi des din pleoape pentru a alunga somnul. 2) A aţipi repetat, la intervale scurte, şezând sau stând în picioare; a moţăi; a picoti; a picura; a dormita; a piroti. /<bulg. klepaţ
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
|