COMPANÍE¹, companii, s.f. 1. Tovărăşie, însoţire. ♢ Damă (sau doamnă) de companie = persoană angajată să îngrijească de o persoană bătrână sau bolnavă sau ca să-i ţină de urât. 2. Grup mic de persoane care-şi petrec vremea împreună; societate. 3. Mare întreprindere constituită sub formă de societăţi (industriale, comerciale, de transport). – Din fr. compagnie.

COMPÁNIE², companii, s.f. Subunitate militară mai mare decât plutonul şi mai mică decât batalionul. ♢ Companie de onoare = denumire a unei companii² care îndeplineşte rolul de gardă de onoare. – Din fr. compagnie, it. compagnia.

COMPÁNIE s. (MIL.) (înv. şi pop.) roată.

COMPANÍE s. v. anturaj.

companíe (tovărăşie, societate economică) s. f., art. companía, g.-d. art. companíei; pl. companíi, art. companíile

compánie (mil.) s. f. (sil. -ni-e), art. compánia (sil. -ni-a), g.-d. art. compániei; pl. compánii, art. compániile (sil. -ni-i-)

COMPANÍ//E ~i f. 1) Grup de persoane unite prin relaţii de prietenie. 2) Reuniune de persoane care îşi petrec timpul liber împreună; societate. 3) Întreprindere comercială sau industrială cu un statut propriu; societate. [Art. compania; G.-D. companiei; Sil. -ni-e] /<fr. compagnie, engl. company

COMPÁNI//E ~i f. Subunitate militară mai mare decât plutonul şi mai mică decât batalionul (sub ordinele unui căpitan). [Art. compania; G.-D. companiei; Sil. -ni-e] /<fr. compagnie

COMPANÍE¹ s. f. 1. însoţire, tovărăşie. 2. grup de persoane care-şi petrec timpul, care se distrează împreună; societate, anturaj. 3. întreprindere capitalistă organizată sub forma societăţilor industriale, comerciale, de transport etc. (<fr. compagnie, /3/engl. company)

COMPÁNIE² s. f. subunitate militară care intră în compunerea batalionului. (<rus. companniia, fr. compagnie, it. compagnia)

COMPANÍE¹ s.f. Însoţire, tovărăşie. ♢ (În trecut) Damă de companie = Persoană angajată (într-o familie burgheză) pentru a îngriji o persoană bătrână sau bolnavă. 2. Grup de persoane care-şi petrec timpul împreună, care se distrează împreună. 3. Societate pentru exploatarea ţinuturilor coloniale. ♦ Întreprindere comercială (de tip capitalist) recunoscută de legi ca persoană juridică; societate comercială. [Pl. -ii, gen. -iei. / < fr. compagnie, it. compagnia].

COMPÁNIE² s.f. Subunitate (la infanterie sau la alte arme speciale) care intră în compunerea batalionului. [< fr. compagnie, cf. it. compagnia].