CONCÉNTRIC, -Ă, concentrici, -ce, adj. (Despre două sau mai multe cercuri, linii curbe etc.) Care au acelaşi centru. – Din fr. concentrique.

Concentric ≠ excentric

concéntric adj. m., pl. concéntrici; f. sg. concéntrică, pl. concéntrice

CONCÉNTRI//C ~că (~ci, ~ce) Care au centrul comun. /<fr. concentrique

CONCÉNTRIC, -Ă adj. 1. dispus circular în jurul unei părţi centrale comune; (despre cercuri, curbe etc.) care au un centru comun. 2. (despre predarea cunoştinţelor) organizat în cercuri din ce în ce mai largi, completând şi extinzând sfera cu fiecare ciclu şcolar. (<fr. concentrique)

CONCÉNTRIC adj. (Despre cercuri, curbe etc.) Care au un centru comun. [Cf. fr. concentrique, it. concentrico].