CONTRAFÁCE, contrafác, vb. III. Tranz. A reproduce un document, un obiect, un preparat original în scop fraudulos, dându-l drept autentic; a falsifica. – Contra¹- + face (după fr. contrefaire).

CONTRAFÁCE vb. 1. v. falsifica. 2. v. denatura. 3. a falsifica, (pop. şi fam.) a drege, (pop.) a preface. (~ băutura.)

contrafáce vb. → face

A CONTRAFÁCE contrafác tranz. (acte, adevăruri, obiecte de preţ etc.) A denatura în mod intenţionat, prezentând ca fiind autentic; a falsifica. /contra- + a face

CONTRAFÁCE vb. tr. a reproduce un document, o operă de artă, un obiect în scopuri frauduloase; a falsifica. (după fr. contrefaire)

CONTRAFÁCE vb. III. tr. A reproduce (un act, un document) în scopuri frauduloase prin imitaţie; a falsifica. [P.i. contrafác. / < contra- + face, după fr. contrefaire].