FALŞIFICÁ vb. I v. falsifica.

FALSIFICÁ, falsífic, vb. I. Tranz. 1. A alcătui, a confecţiona un lucru asemănător cu altul, cu scopul de a înşela; a plăsmui; a contraface. ♦ Spec. (Jur.) A comite un fals (II). 2. A prezenta ceva altfel decât este în realitate; a denatura, a deforma, a altera. [Var.: (pop.) falşificá vb. I] – Din fr. falsifier, lat. falsificare.

FALSIFICÁ vb. 1. v. contraface. 2. (fam. şi peior.) v. plastografia. 3. a contraface, a plăsmui. (A ~ un document.) 4. a măslui. (A ~ alegerile.) 5. v. de-natura.

falsificá vb., ind. prez. 1 sg. falsífic, 3 sg. şi pl. falsífică

A FALSIFICÁ falsífic tranz. 1) (adevăruri, obiecte etc.) A face să fie fals (printr-o denaturare intenţionată). 2) A imita în scop de fraudă; a contraface. ~ o iscălitură. /<fr. falsifier, lat. falsificare

FALSIFICÁ vb. I. tr. 1. A face un lucru să semene cu altul cu intenţia de a înşela; a contraface. 2. A prezenta altfel decât este; a denatura. [P.i. falsífic, 3,6 -ică, var. falşifica vb. I. / < it. falsificare, fr. falsifier, cf. lat. falsus – fals, facere – a face].

FALŞIFICÁ vb. I. v. falsifica.