DISPĂRÚT, -Ă, dispăruţi, -te, adj. 1. De a cărui soartă nu se mai ştie nimic. ♢ Expr. A fi dat dispărut = (în timp de război) a fi considerat ca pierdut fără urmă. 2. Care a încetat să mai existe, care a pierit, care s-a stins. ♦ (Despre fiinţe; adesea substantivat) Mort. – V. dispărea. Cf. fr. d i s p a r u.

DISPĂRÚT adj., s. 1. adj., s. v. mort. 2. adj. v. trecut.

DISPĂRÚT, -Ă adj. 1. Ieşit din câmpul vizual, care nu se mai vede. ♢ A fi dat dispărut = a fi considerat ca pierdut fără urmă. 2. Care a încetat să mai existe. ♦ (Despre oameni, şi s.) Mort. [< dispărea].