|
fuduli. 4 rezultate gasite
FUDULÍ, fudulesc, vb. IV. Refl. A se făli, a se mândri; a se furlandisi, a se împăuna. ♦ A deveni fudul, îngâmfat. – Din fudul.
fudulí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. fudulésc, imperf. 3 sg. fuduleá; conj. prez. 3 sg. şi pl. fuduleáscă
A SE FUDUL//Í mă ~ésc intranz. 1) A deveni fudul. 2) A se ţine mândru; a-şi da aere; a se făli; a se mândri. /Din fudul
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
|