FURNÁL, furnale, s.n. 1. Cuptor înalt în formă de turn, folosit pentru obţinerea fontei brute prin topirea minereurilor de fier amestecate cu cărbune şi cu alte materiale, cu ajutorul combustibililor şi fondanţilor; instalaţie industrială prevăzută cu un astfel de cuptor. 2. Încărcătură de exploziv introdusă în stânca, zidăria etc. care urmează să fie aruncate în aer. – Cf. fr. f o u r n e a u.

FURNÁL s. 1. (IND.) cuptor înalt. 2. v. încărcătură.

furnál s. n., pl. furnále

FURNÁL ~e n. 1) Construcţie specială în formă de turn care serveşte drept cuptor pentru topirea minereurilor în vederea extragerii metalelor; cuptor înalt. 2) Încărcătură de material exploziv folosită pentru a arunca în aer ceva masiv. /<fr. fourneau

FURNÁL s.n. 1. Instalaţie specială pentru topirea minereurilor şi extragerea metalelor; cuptor înalt. 2. Încărcătură de exploziv introdusă într-o stâncă, într-un zid etc. care urmează să fie aruncat în aer. [Pl. -le, -luri. / < fr. fourneau].