IERARHÍE, ierarhii, s.f. Sistem de subordonare a elementelor, a gradelor, a funcţiilor, a autorităţilor etc. inferioare faţă de cele superioare. – Din fr. hiérarchie.

IERARHÍE s. nivel, rang, scară, stare, strat, treaptă. (~ socială.)

ierarhíe s. f. (sil. ie-), art. ierarhía, g.-d. art. ierarhíei; pl. ierarhíi, art. ierarhíile

IERARHÍ//E ~i f. Sistem de subordonare consecutivă a gradelor sau treptelor inferioare faţă de cele superioare. ~ economică. ~a unităţilor lexicale. [G.-D. ierarhiei] /<fr. hiérarchie

IERARHÍE s.f. Sistem de subordonare a gradelor, a funcţiilor, a autorităţilor etc. unele faţă de celelalte; ordine. [Gen. -iei. / cf. fr. hiérarchie].