|
lipi. 7 rezultate gasite
LIPÍ, lipesc, vb. IV. 1. Tranz. 1. A împreuna, a uni, a îmbina, a asambla între ele două sau mai multe obiecte (sau părţi de obiecte) cu ajutorul unei materii cleioase sau printr-un procedeu tehnic, realizând un tot nedemontabil. ♦ Spec. A închide un plic, umezindu-i marginea cleioasă şi suprapunând-o peste cealaltă margine. ♦ Refl. (Despre ochi, pleoape) A nu se putea deschide din cauza unor secreţii patologice; fig. a se închide fără voie de somn. 2. Refl. Fig. (Despre privire) A se fixa, a se pironi. 3. Refl. (Despre materii) A fi lipicios, cleios, a se prinde de ceva; a adera. 4. Refl. (Despre alimente, medicamente etc.) A produce un efect favorabil; a prii. ♢ Expr. A se lipi învăţătura (de cineva) = a asimila uşor învăţătura, a putea învăţa uşor. 5. Tranz. şi refl. A (se) apropia strâns, a (se) alătura, a (se) atinge de cineva sau de ceva. ♢ Expr. (Tranz.) A lipi cuiva o palmă = a trage, a cârpi cuiva o palmă. ♦ Refl. Fig. A se apropia sufleteşte (de cineva sau de ceva), a intra în relaţii strânse (cu cineva). 6. Tranz. A întinde, netezind cu palma udă, un strat de lut pe podeaua sau pe pereţii caselor, pe cuptor etc. spre a astupa crăpăturile, a nivela etc. – Din sl. lĕpiti.
A (se) lipi ≠ a (se) dezlipi
LIPÍ vb. 1. v. încleia. 2. a (se) prinde. (~ cu pap foile.) 3. (LINGV., BIOL., TEHN.) a (se) aglutina, a (se) alipi, a (se) reuni, a (se) suda, a (se) uni. (Două elemente care se ~.) 4. a murui, (înv. şi reg.) a spoi, (reg.) a lutui, a măltări, a mânji, a murlui, a tencui. (A ~ pereţii unei case ţărăneşti.) 5. (pop.) a unge. (A ~ cuptorul.) *6. v. atinge.
lipí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. lipésc, imperf. 3 sg. lipeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. lipeáscă
A SE LIP//Í mă ~ésc intranz. 1) A se apropia, prinzându-se strâns (de ceva sau de cineva). ♢ A (nu) se ~ învăţătura de cineva a fi incapabil de a-şi însuşi anumite cunoştinţe. 2) (despre pleoape, ochi) A sta închis din cauza unor secreţii vâscoase solidificate. ♢ A i se ~ (cuiva) ochii de somn a i se închide (cuiva) ochii de somn. 3) fam. (despre hrană) A fi de folos; a prii. 4) fig. A se apropia sufleteşte de cineva; a se ataşa; a se lega. /<sl. lĕpiti
A LIP//Í ~ésc tranz. 1) (obiecte sau părţi ale unui obiect) A uni cu ajutorul unei substanţe cleioase; a împreuna cu ajutorul cleiului. 2) (scrisori, plicuri) A închide, umezind marginea cleioasă şi suprapunând-o peste cealaltă. 3) (piese metalice) A uni prin topire sau prin presare în stare incandescentă; a suda. 4) (urmat de prepoziţiile de, în, la) A apropia, alăturând strâns. ~ fruntea de geam. ♢ ~ (cuiva) o palmă a lovi cu palma pe cineva; a da (cuiva) o palmă. 5) A face să se lipească. 6) (pereţi, crăpături de pe pereţi) A acoperi cu un strat de lut frământat cu apă (în scopuri protectoare); a murui. /<sl. lĕpiti
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
|