MĂSLUÍ, măsluiesc, vb. IV. Tranz. A face semne pe cărţile de joc pentru a le recunoaşte sau a le aranja astfel încât să înşele pe ceilalţi jucători şi să câştige. ♦ P.gener. A falsifica, a trişa. – Probabil maslă + suf. -ui.

MĂSLUÍ vb. v. falsifica.

măsluí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. măsluiésc, imperf. 3 sg. măsluiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. măsluiáscă

A MĂSLU//Í ~iésc tranz. 1) (cărţile de joc) A prevedea cu anumite semne sau a aranja într-un fel nepermis (cu scopul de a înşela pe ceilalţi jucători). 2) fig. A denatura în mod intenţionat, prezentând drept veritabil. /maslă + suf. ~ui