MARTÍN, martini, s.m. (Ornit.; de obicei urmat de determinări care indică specia) Nume dat mai multor specii de pescăruşi şi de pescari. – Din fr. martin.

MARTÍN s. (ORNIT.) 1. pescar, pescăruş. (~ denumeşte diverse specii de pescăruşi.) 2. v. pescăruş. 3. martin-mare v. pescar-de-mare.

martín s. m., pl. martíni

MARTÍN ~i m. Pasăre marină, de talie medie, cu aripi lungi şi cu penaj, mai ales, alburiu, care se hrăneşte cu peşti; pescăruş. /<fr. martin

martín s.m. (pop.) 1. numele ursului. 2. numele mai multor specii de pescăruşi.

MARTÍN s.n. Pescăruş. [< fr. martin].