NEROZÍE, (2) nerozii, s.f. 1. Faptul de a fi nerod (1); prostie, neghiobie, stupiditate. 2. Vorbă sau faptă de nerod (1); faptă prostească; neghiobie (2); (cu sens atenuat) lucru lipsit de seriozitate, de importanţă; fleac; p. ext. aberaţie, absurditate. – Nerod + suf. -ie.

NEROZÍE s. v. prostie.

nerozíe s. f., art. nerozía, g.-d. art. nerozíei; pl. nerozíi, art. nerozíile

NEROZÍ//E ~i f. 1) Caracter nerod. 2) Fap-tă sau vorbă de om nerod. /nerod + suf. ~ie