OPRÉLIŞTE, oprelişti, s.f. Poruncă sau măsură prin care se interzice ceva; interdicţie, prohibiţie; p. ext. piedică, obstacol în calea unei acţiuni; stavilă. – Opri + suf. -elişte.

OPRÉLIŞTE s. v. dificultate.

OPRÉLIŞTE s. v. interdicţie, interzicere, îm-piedicare, oprire, prohibire, prohibiţie.

oprélişte s. f. (sil. -pre-), g.-d. art. opréliştii; pl. oprélişti

OPRÉLIŞT//E ~i f. înv. 1) Măsură prin care este interzis ceva; îngrădire; interdicţie. 2) Factor care încurcă sau îngreuiază realizarea unui lucru; piedică; stavilă; obstacol. [Sil. -pre-] /a opri + suf. ~elişte