DIFICULTÁTE, dificultăţi, s.f. Greutate de a face ceva; anevoinţă. ♦ Piedică, obstacol. ♢ Expr. A face (sau a crea) dificultăţi = a pune (cuiva) piedici; a opune rezistenţă, a se împotrivi (într-o problemă). – Din fr. difficulté, lat. difficultas, -atis.

DIFICULTÁTE s. 1. greutate, impas, impediment, inconvenient, neajuns, nevoie, obstacol, oprelişte, piedică, stavilă, (pop.) opreală, poticală, potriv-nicie, (înv. şi reg.) scandal, sminteală, (înv.) anevoinţă, nevoinţă, poprire, stenahorie, (fig.) barieră, handicap, hop. (A avut de depăşit o mare ~.) 2. v. greu. 3. v. problemă. 4. v. impas. 5. v. şi-cană. 6. v. adversitate. 7. v. vicisitudine.

dificultáte s. f., g.-d. art. dificultăţii; pl. dificultăţi

DIFICULT//ÁTE ~ăţi f. 1) Caracter dificil. 2) mai ales la pl. Factor care face ca ceva să fie dificil de realizat; greutate. ♢ A face (sau a crea) ~ăţi a pune piedică; a se opune. [Art. dificultatea; G.-D. dificultăţii] /<fr. difficulté, lat. difficultas

DIFICULTÁTE s.f. 1. Greutate; anevoinţă. 2. Obstacol, piedică. [Cf. fr. difficulté, lat. difficultas].