PANAHÍDĂ, panahide, s.f. (Înv. şi pop.) Parastas (făcut după 40 de zile de la moartea cuiva). ♦ Parte a prohodului care se cântă la scoaterea mortului din casă. – Din sl. panahida.

PANAHÍDĂ s. v. parastas.

panahídă (serviciu religios) s. f., g.-d. art. panahídei; pl. panahíde

PANAHÍD//Ă ~e f. înv. 1) Slujbă religioasă oficiată pentru pomenirea morţilor (la 40 de zile de la moarte); parastas. 2) Rugăciune cântată la scoaterea mortului din casă. /<sl. panahida