PANSAMÉNT, pansamente, s.n. Faptul de a (se) pansa (1); mijloc de protecţie împotriva unei infecţii şi de tratare a unei boli prin aplicarea pe regiunea bolnavă a unor medicamente şi acoperirea ei cu bandaje, vată etc. ♦ (Concr.) Material folosit la pansare. – Din fr. pansement.

PANSAMÉNT s. (MED.) bandaj, faşă, tifon, (pop.) legătoare, legătură, oblojeală. (A legat rana cu un ~.)

pansamént s. n., pl. pansaménte

PANSAMÉNT ~e n. Material steril (vată, tifon) cu care se pansează o rană sau un organ vătămat pentru a proteja de infecţii şi pentru a fixa medicamentele. /<fr. pansement

PANSAMÉNT s.n. Acoperire a unei răni cu un material protector (vată, tifon etc.), legat cu ajutorul unei feşi; legătură, oblojeală. ♦ Materialul însuşi. [< fr. pansement].