PÁVĂZĂ, paveze, s.f. 1. Scut. ♢ Expr. A sta pavăză = a apăra, a feri. A-şi pune mâna (drept) pavăză = a-şi ridica mâna în dreptul ochilor (pentru a se feri de o lumină puternică, de un pericol etc.). 2. Fig. Ocrotire, apărare, sprijin, protecţie. – Din pol. pawež.

PÁVĂZĂ s. v. scut.

PÁVĂZĂ s. v. armoarii, blazon, emblemă, grijă, jale, jaleş, ocrotire, protecţie, stemă.

pávăză s. f., g.-d. art. pávezei; pl. páveze

PÁV//ĂZĂ ~eze f. 1) (în antichitate şi în evul mediu) Armă defensivă cu care luptătorii îşi apărau corpul de loviturile inamicului; scut. ♢ A sta ~ a apăra cu nădejde pe cineva sau ceva. 2) fig. Persoană sau obiect care protejează; scut. /<pol. pawež