PROFÍT, profituri, s.n. Ceea ce reprezintă un folos (material sau spiritual) pentru cineva sau ceva; câştig, beneficiu, avantaj. (Ec.) Venitul adus de capitalul utilizat într-o întreprindere, reprezentând diferenţa dintre încasările efective şi totalul cheltuielilor aferente. ♦ Spec. (Ec.) Beneficiu obţinut de o întreprindere. – Din fr. profit, germ. Profit.

Profit ≠ pagubă

PROFÍT s. 1. v. avantaj. 2. v. câştig. 3. afacere, avantaj, chilipir, câştig, folos, pricopseală, (Transilv. şi Maram.) haznă, (fam. şi ir.) scofală. (Nu e nici un ~ să ...)

profít s. n., pl. profíturi

PROFÍT ~uri n. Venit material sau spiritual; câştig; folos; beneficiu; avantaj. /<fr. profit, germ. Profit

PROFÍT s.n. 1. Câştig, folos, beneficiu. 2. Venitul care are ca izvor plusvaloarea. [< fr. profit, it. profitto].