PROTÓN, protoni, s.m. Particulă elementară stabilă cu sarcină electrică pozitivă, care constituie nucleul atomului de hidrogen. – Din fr. proton.

PROTÓN adj. v. protonic.

PROTÓN s. (FIZ.) ion de hidrogen.

protón s. m., pl. protóni

PROTÓN ~i m. fiz. chim. Particulă elementară stabilă cu sarcină electrică pozitivă din componenţa nucleului atomic. /<fr. proton

PROTÓN s.m. Particulă elementară încărcată cu electricitate pozitivă, care intră în compoziţia nucleului atomic. [Cf. fr. proton, germ. Proton].